Best Selling Books by Frans De Waal

Sind Affen die besseren Menschen? De Waal schildert in seinem Meisterwerk anschaulich, wie Tiere – insbesondere Menschenaffen – empfinden, mitempfinden, leiden, sich freuen, sozial sind, trauern, wütend, umgänglich sind. Affen haben ein tiefes Gefühlsleben, das sie aber nicht so artikulieren können wie wir Menschen. Gerade beim Abschied der alten Schimpansin »Mama«, die auf ihre Weise mitteilt, dass sie sterben wird, gehen Beobachtung und Schilderung in ein intensives Mitgefühl über. Im Reich der Tiere entdecken wir die elementaren Grundlagen unseres Körpers und unserer Emotionen. Hier zeigt sich, wie großartig und tiefgründig Tiere sind und was wir von ihnen lernen sollten. Das persönlichste und bewegendste Buch von Frans de Waal.

Frans de Waal, etologo e primatologo di fama internazionale, ha scelto qui di approfondire il tema affascinante della vita emotiva degli animali. Il libro inizia con la morte di Mama, la scimpanzé legata da una profonda amicizia al biologo Jan van Hooff. Quando Mama era in punto di morte, van Hooff decise di congedarsi da lei con un ultimo abbraccio, a cui Mama rispose con un sorriso. Questa e altre vicende simili formano il nucleo della tesi dell’autore: gli esseri umani non sono l’unica specie capace di esprimere amore, odio, paura, vergogna, disgusto ed empatia. De Waal sottolinea la continuità esistente tra noi e le altre specie, proponendo un’interpretazione radicale per cui le emozioni sarebbero come i nostri organi: gli esseri umani non hanno alcun organo in più rispetto agli altri animali, e lo stesso vale per le emozioni. L’invito è ad aprire il cuore e la mente, a notare le moltissime connessioni esistenti tra la nostra e le altre specie e a cambiare il modo di vedere il mondo che abbiamo intorno.

Met overwicht alleen komt de gemiddelde aap (lees: mens) niet ver De Waal over dieren, maar vooral over mensen Hoe zou een aap in gevangschap zich voelen? Volgens Frans de Waal waarschijnlijk net zo als een mens, want wees eens eerlijk: hoe vrij zijn wij? s Ochtends in de file naar het werk, daar acht uur lang in een kantoor zitten, dan weer terug in de file, s avonds na alle huishoudelijke taken uitgeblust in bed belanden om s ochtends weer etc. Dank zij zijn jarenlange onderzoek naar gedrag van primaten, is De Waal ook een expert op het gebied van het menselijk gedrag geworden. Keken we allemaal maar eens door een biologenbril naar elkaar. Hoe werken egoïsme en compassie aan de onderhandelingstafel? Is overwicht genoeg om je zin door te drijven, of werkt charmeren beter dan compenseren? Een boek vol nuttige en als altijd zeer leesbare eyeopeners: over volggedrag en inlevingsvermogen, killer apes en intelligent design. Frans de Waal (1948) is hoogleraar psychologie aan Emory University in Atlanta en directeur van Yerkes Regional Primate Research Center aldaar. Hij staat in de top 100 van meest invloedrijke mensen van het tijdschrift TIME. Van hem verschenen eerder bij Uitgeverij Contact Van nature goed, Chimpanseepolitiek, De aap en de sushimeester, De aap in ons, De aap en de filosoof en Een tijd voor empathie.

Redactado en la década de 1980 en torno a las observaciones realizadas por Frans de Waal en la colonia de chimpancés instalada al aire libre del Zoo de Arnhem (Países Bajos), La política de los chimpancés conoció un éxito inmediato y extraordinario. En la crónica de la vida diaria de esta comunidad, con sus conflictos y sus armonías, sus rivalidades sexuales, las sorprendentes estrategias -basadas en alianzas y coaliciones- que los simios utilizan para disputarse el poder y para manipular a los demás, pero también las amistades y reconciliaciones (más o menos interesadas) que mantienen unido al grupo, se ve aflorar la inteligencia de unos animales que, con razón, son considerados nuestros parientes más cercanos, a la vez que se comprueba, como afirma el autor, que las raíces de la política parecen más antiguas que la humanidad. La presente edición corresponde a la publicada con motivo del 25 aniversario de la original (1982) y reúne todas las actualizaciones efectuadas en la obra desde entonces, con un prefacio del autor escrito para la ocasión, así como un nuevo epílogo.

Cu fotografii și desene ale autorului Traducere din engleză de Carmen Strungaru „O carte captivantă și generoasă, plină de compasiune și de revelații despre viaţa animalelor, dar şi despre viaţa oamenilor.“ — YUVAL NOAH HARARI În Mama. Ultima îmbrățișare, Frans de Waal explorează bogăția emoțională a vieții animalelor – începând cu Mama, o venerabilă femelă-cimpanzeu care s-a atașat profund de biologul Jan van Hooff. Poveștile ei și ale altor animale dovedesc că oamenii nu sunt singura specie capabilă de iubire, ură, teamă, rușine, vinovăție, dezgust sau empatie, și ne deschid sufletul și mintea pentru a descoperi legăturile dintre noi și alte fiinţe. Studiind intens comportamentul animal și înțelegându-l cu o rară finețe, Frans de Waal a lărgit mult orizontul unei științe, etologia, și în același timp ne-a schimbat perspectiva asupra naturii umane. „Posibilitatea ca animalele să trăiască emoțiile la fel ca noi îi face pe mulți oameni de știință riguroși să nu se simtă în apele lor, pe de o parte pentru că animalele nu declară nici un fel de senzații, iar pe de alta pentru că existența senzațiilor presupune un nivel de conștiință pe care acești oameni de știință nu vor să-l recunoască în cazul animalelor. Dar având în vedere cât de asemănător cu noi acționează animalele, că împărtășesc reacțiile noastre fiziologice, au aceleași expresii faciale și posedă același tip de creier, n-ar fi oare cu adevărat straniu dacă experiențele noastre interne ar fi radical diferite?“ — FRANS DE WAAL

Le célèbre primatologue et biologiste américano-néerlandais, auteur de L’âge de l’empathie (Éditions LLL, 2010), nous revient avec un essai passionnant sur les origines de la morale humaine. Tissant son texte de récits saisissant issus de l’observation du règne animal et d’analyses philosophiques judicieuses, de Waal cherche à expliquer la morale par un processus venu d’en bas, en insistant sur ce qui nous lie aux animaux.

Traducere de Ioana Miruna Voiculescu Ediție cu ilustrațiile autorului În Bonobo și ateul, Frans de Waal folosește cunoștințele dobândite în zeci de ani de cercetare a primatelor, și a speciei bonobo în particular, pentru a aprofunda cu ochiul fin al eseistului cultural, versat în istoria artei și în filozofie, probleme fundamentale ale naturii umane. Care este izvorul moralității și ce transformări a suferit aceasta pe parcursul evoluției? Putem fi buni și altruiști și în lipsa constrângerilor religiei? Este simțul moral apanajul omului, sau e prezent şi la speciile de maimuțe cu care ne înrudim? Pentru a afla un răspuns la toate acestea și pentru a ne înţelege mai bine condiţia, autorul ne propune să renunțăm la perspectiva antropocentrista și să privim nepărtinitor la primatele atât de apropiate nouă și la ce ne pot spune ele despre empatie, emoții, etică și religie. „În încercarea de a prezenta cât mai limpede evoluția empatiei umane, De Waal îmbină, cu mare finețe, cercetarea biologică de cea mai înaltă calitate cu observații filozofice pline de îndrăzneală și originalitate.“ (Nature) „Frans de Waal reușește o performanță rară astăzi: nu se lasă antrenat nici în capcana ateismului extremist, nici în cea a religiei. Scrisul lui este liber de orice formă de dogmatism.“ (New York Times) „O carte strălucită, care demontează definitiv ideea că moralitatea ar avea origini divine.“ (Independent) „Provocarea cea mare este să mergem mai departe, dincolo de religie și, mai ales, dincolo de moralitatea privită de sus în jos. Cele mai cunoscute «legi morale» ale noastre nu sunt decât niște rezumate post factum a ceea ce noi considerăm moral, fiind însă limitate ca sferă de acțiune și pline de hibe. Originile moralității sunt mult mai umile și sunt ușor de recunoscut în comportamentul altor animale. Descoperirile științifice din ultimele decenii contrazic perspectiva pesimistă potrivit căreia moralitatea e o spoială subțire menită să acopere răutatea înnăscută a omului. Dimpotrivă, e limpede că dacă trecutul nostru evolutiv nu ar fi decurs așa cum a decurs nu am fi ajuns niciodată atât de departe.“ (Frans de Waal)

Desafiando a ruptura humano-animal e propondo a discussão de grandes questões éticas e filosóficas da atualidade, o grande primatólogo Frans de Waal nos leva a uma jornada irresistível pela riqueza emocional dos animais. Neste livro comovente e original, ele nos mostra que estamos muito mais conectados a nossos companheiros planetários do que jamais ousamos imaginar. Às vésperas de Mama completar 59 anos, e meses antes do octagésimo aniversário de Jan van Hooff, esses dois hominídeos tiveram um reencontro comovente. Mama, a matriarca de uma colônia de chimpanzés, estava deitada em seu ninho no zoológico de Arnhem, moribunda, quando o velho professor de biologia tomou a decisão incomum de visitá-la para uma despedida. Embora se conhecessem de longa data, nenhum ser humano em sã consciência entraria na jaula de um chimpanzé adulto. Mas ao ver o amigo, Mama despertou da letargia, reagiu com um grande sorriso e tranquilizou-o com tapinhas no pescoço. Ela parecia perceber a apreensão de Jan e dizer a ele que estava feliz com a sua presença. A vida de Mama e a cena desse último abraço são o ponto de partida para uma exploração fascinante das notáveis aptidões emocionais dos animais e do que elas podem revelar sobre nós. Neste livro surpreendente, Frans de Waal nos apresenta essa e outras histórias — do cão enlutado pela perda do amigo a elefantes que revisitam ossos de seus entes queridos — para ilustrar que não somos a única espécie com a capacidade de amar, odiar, sentir medo e até mesmo culpa. Símios expressam-se de modo mais parecido conosco, porém as emoções estão em toda a parte — de peixes e aves a moluscos como o polvo. "Cativante, cheio de compaixão e insights sobre a vida dos animais, incluindo os humanos." — Yuval Noah Harari

Woher kommt die Moral? Wie hilft sie uns dabei, richtig zu handeln? De Waal beantwortet Fragen rund um Moral und Humanismus mit Blick auf Primaten und andere Tiere, die uns erstaunlich nahestehen: Im gottlosen Universum beobachtet er, wie Menschenaffen gerecht, kooperativ und empathisch handeln. Der weltbekannte Primatenforscher Frans de Waal nimmt uns mit auf eine erfrischende, philosophische Reise, bei der die lange Tradition des Humanismus ebenso zu Wort kommt wie das Sozialverhalten im Tierreich. Er untersucht, welche Konsequenzen seine Forschungen für unser Verständnis von moderner Religion haben. Ganz gleich, welchen Einfluss die Religion auf den Moralkodex des Menschen genommen hat, sie ist nicht die Urheberin unserer Moralität. Der Autor fordert die Leser auf, sich konstruktiv mit Fragen wie diesen auseinanderzusetzen: Welche Rolle spielt die Religion heutzutage in einer gut funktionierenden Gesellschaft? Wo können Gläubige und Nichtgläubige Inspiration für eine gute Lebensführung finden?

„Úchvatná kniha s velkým srdcem, která je plná soucitu a překypuje vhledy do života zvířecích i lidských tvorů.“ Yuval Noah Harari, autor bestselleru Sapiens: Stručné dějiny lidstva Mámino poslední objetí začíná smrtí Mámy, šimpanzí matriarchy, která si utvořila silné pouto s biologem Janem van Hooffem. Když Máma umírala, van Hooff učinil neobvyklé gesto a navštívil ji v její noční kleci, aby se mohli naposledy obejmout. Příběh Mámy tvoří jádro de Waalova přesvědčení, že lidé nejsou jediným druhem se schopností pociťovat lásku, nenávist, strach, zahanbení, vinu, radost, znechucení či empatii. De Waal zde probírá výrazy obličeje, emoce bublající pod povrchem a samozřejmě i život a smrt Mámy. Díky knize Mámino poslední objetí se srdce a mysl čtenářů stanou vnímavější vůči hlubokému propojení mezi lidmi a zvířaty a promění jejich pohled na život okolo nás. Nizozemský etolog a primatolog Frans de Waal byl v roce 2007 časopisem Time zařazen mezi stovku nejvlivnějších lidí dneška. Už čtyři dekády stojí v popředí vědeckého výzkumu zvířat. Kniha Mámino poslední objetí získala ocenění PEN/E. O. Wilson Literary Science Writing Award 2020 a stala se vítězným titulem Amazon Best Books of 2019 v kategorii Věda.

En este libro, el conocido primatólogo Frans de Waal desafía nuestros planteamientos más básicos sobre quiénes somos y en qué nos diferenciamos de otros animales. A través de sus propias investigaciones con macacos, bonobos y chimpancés, estudios de otros científicos e ingeniosas reflexiones, nos lleva a preguntarnos si los simios tienen su propia cultura. Solemos pensar que únicamente los humanos disponemos de manifestaciones culturales libres y sofisticadas, que varían en cada comunidad. Pero ¿qué ocurriría si los simios reaccionaran ante situaciones diferentes con comportamientos aprendidos mediante la observación de sus mayores (lo que se llama cultura), en lugar de utilizar el mero instinto heredado genéticamente (lo que se llama natura)? Los macacos japoneses, por ejemplo, aprenden de sus congéneres cómo lavar patatas en el mar, y las hembras chimpancés enseñan a sus crías cómo utilizar correctamente piedras para partir nueces. Este escenario hace que se tambaleen nuestras creencias ancestrales sobre lo que nos diferencia de los animales, a la vez que desafía nuestra tendencia a ver a los animales como seres sometidos a leyes genéticas. Si los animales aprenden unos de otros de forma similar a como lo hacemos nosotros, entonces los tenemos mucho más cerca de lo que pensamos. El título del libro proviene de una analogía que el autor establece entre la forma en que se transmiten los comportamientos en las sociedades primates y la manera en que las habilidades del maestro de sushi (pescado crudo elaborado) se traspasan al aprendiz a través de la meticulosa observación de sus movimientos. Pero al mismo tiempo que desmenuza las peculiaridades de la transmisión social, también trata el tema de cómo nuestra propia cultura humana condiciona la forma en que observamos a los demás animales. Para ello tiene en cuenta la influencia ejercida por la etología europea y la primatología japonesa en nuestra forma de pensar sobre el comportamiento animal, con la característica tendencia de la segunda a considerar a humanos y naturaleza como parte de un continuo. En definitiva, este libro constituye una respuesta a la pregunta: ¿qué podemos aprender sobre la evolución de nuestra propia cultura al estudiar la conducta de los primates?

Neste livro que já se tornou um clássico, o renomado primatólogo Frans de Waal analisa a ascensão e a queda da visão mecanicista sobre os animais e nos mostra que eles possuem mentes muito mais complexas e intrincadas do que costumamos supor. O que diferencia a mente humana da mente de um animal? De modo geral, rebatemos que é o senso de identidade, a capacidade de construir ferramentas, de projetar o futuro e compreender o passado — características que ajudaram a nos definir como a espécie mais proeminente do planeta. Mas, nas últimas décadas, essa singularidade vem sendo posta à prova por uma revolução nos estudos da cognição animal. Baseado nas mais contundentes pesquisas, Frans de Waal explora aqui as evidências da inteligência animal e a extensão de sua profundidade — polvos coletam cascas de coco como ferramentas de proteção; elefantes fazem distinções sofisticadas no que diz respeito a inimigos potenciais; e Alex, um papagaio-cinzento africano, atribui nomes a objetos com admirável precisão. Com protagonistas tão diversos como cães, golfinhos, vespas, morcegos, baleias e, claro, chimpanzés e bonobos, esta obra é um relato fascinante de como a ciência superou o behaviorismo, revelando o quanto os animais são realmente inteligentes e como por muito tempo subestimamos suas habilidades.

Pelas lentes de um dos mais renomados primatologistas da atualidade, uma nova perspectiva sobre as relações entre sexo e gênero. Com humor, clareza e empatia, este livro procura ampliar o debate, abraçando as diferenças em vez de negá-las. As diferenças entre os sexos nos animais e nos humanos suscitam questões que estão no cerne de quase todos os debates sobre gênero na nossa espécie. O comportamento de homens e mulheres difere de maneira natural ou socialmente construída? E quanto ele é realmente diverso? Em Diferentes, Frans de Waal baseia-se em décadas de estudo do comportamento de grandes primatas para defender que, apesar da ligação entre gênero e sexo biológico, a biologia não sustenta automaticamente os papéis tradicionais de gênero nas sociedades humanas. A partir da observação de chimpanzés e bonobos — parentes geneticamente muito próximos de nós —, De Waal analisa nossa história evolutiva comparada à deles e desafia crenças amplamente aceitas sobre masculinidade e feminilidade, além de suposições comuns sobre autoridade, cooperação, competição e laços parentais. Ele abrange também temas que vão do comportamento materno e paterno à orientação sexual, passando pela identidade de gênero e pelas limitações do binarismo, sempre ilustrando seus argumentos com exemplos irresistíveis das personalidades e ações dos animais que acompanhou de perto. "Um livro brilhante que traz uma abordagem científica, compassiva e equilibrada sobre sexo e gênero." — Yuval Noah Harari "Movendo-se com fluidez e graça entre exemplos animais e humanos, Frans de Waal demonstra como preconceitos sociais comuns que consideramos ''naturais'' são, na verdade, tudo menos isso." — Andrew Solomon

Frans De Waal laat zien dat genderverschillen een biologische basis hebben, de evolutionaire biologie draagt daarmee bij aan een genuanceerder cultureel begrip van gender. Frans de Waal buigt zich over verschillen in sekse en gender bij de mens en andere dieren. Hij maakt hierbij gebruik van zijn grote kennis van onze naaste verwanten: chimpansees en bonobo’s. Wat is het geheim van de door vrouwen geleide vreedzame samenleving van bonobo’s? En wat kunnen wij mensen leren van mannelijke dominantie en territorialiteit bij chimpansees? Tegenwoordig wordt vaak beweerd dat genderverschillen het resultaat zijn van sociale vorming, maar De Waal toont aan dat het een biologische basis heeft. Hij behandelt onderwerpen als genderidentiteit, seksualiteit, gendergerelateerd geweld, vriendschap en zorgzaamheid, en laat overtuigend zien dat de evolutionaire biologie bijdraagt aan een genuanceerder cultureel begrip van gender.

Es obvio que los animales no son humanos, pero ¿podrían ser humanitarios? No se trata de una pregunta retórica sino de un problema del evolucionismo, según el cual en algún nivel tiene que haber una continuidad entre la conducta de los seres humanos y la de los primates. De hecho, intentar explicar el origen de la moralidad conlleva problemas tales como que el poder moral representa el poder de la comunidad sobre el individuo. Si los rasgos evolucionan porque sus poseedores están mejor con ellos que sin ellos, ¿por qué se valoran tanto los intereses colectivos y el autosacrificio en nuestros sistemas morales? Por otra parte, si los animales reflejan una conducta paralela a la generosidad y a las normas de la conducta moral humana, ¿qué es lo que les incita a actuar de este modo?

Over de evolutionaire basis van ons betere zelf. Hebben we religie nodig om goed te zijn? Frans de Waal beantwoordt deze vraag door te kijken naar apen en andere dieren. Hoe dicht ze ook bij ons staan, in een bonobogemeenschap is nog nooit een kerk opgericht. Maar dat is ook helemaal niet nodig: in het goddeloze universum van de bonobo of de chimpansee bestaan medelijden, zorgzaamheid en rechtvaardigheid wel degelijk. Dat deze eigenschappen ouder zijn dan de mensheid blijkt in dit boek over de evolutionaire basis van ons betere zelf.

Cu ilustrațiile autoruluiTraducere de Carmen Strungaru Bestseller New York Times Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor? ne poartă într-o călătorie fascinantă prin lumea surprinzătoare a cogniției animalelor, care nu sunt niște simple mașinării ce răspund la stimuli și reacționează mânate numai de instinct. Autorul ne arată felul în care cercetările din ultimele decenii au descoperit că primatele își pot face planuri pentru viitor și pot folosi unelte, că delfinii sunt capabili de empatie și se pot striga pe nume, că unele păsări au o memorie vizuală uimitoare și chiar se pot recunoaște în oglindă, sau că elefanții își pot da seama ce sex au oamenii cu care interacționează. Cartea lui Frans de Waal ne va face astfel să reexaminăm tot ceea ce credeam că știm atât despre inteligența animalelor, cât și despre a oamenilor. „De ce e omenirea atât de înclinată să subestimeze inteligența animalelor? Le negăm în mod con-stant capacități pe care le considerăm de la sine înțelese în ceea ce ne privește. Ce se ascunde în spatele acestei atitudini? În încercarea de a înțelege la ce nivel mental operează celelalte specii, trebuie să admitem că adevăratele provocări nu vin numai din partea animalelor, ci și din partea noastră. [...] Înainte de a ne întreba dacă animalele posedă un anumit tip de inteligență, în special una de care suntem atât de atașați, trebuie să depășim măcar rezistența internă de a recunoaște această posibilitate. De aici și întrebarea centrală a acestei cărți: «Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor?»“ – FRANS DE WAAL „Pe lângă faptul că este plină de informații și provocatoare, cartea lui Frans de Waal se dovedește o lectură cât se poate de plăcută.“ – The Washington Post

Knihou Odlišní světoznámý odborník na primáty Frans de Waal přispívá k dlouhotrvající debatě o vlivu přírody a výchovy. Vychází z desítek let pozorování a studia lidského i zvířecího chování a přináší ohromující poznatky o tom, jakou roli zde hraje biologické pohlaví a jakou gender. Dokazuje, že přestože jsou biologické pohlaví a gender provázané a lidé s ostatními primáty sdílejí některé pohlavní rozdíly v chování, biologie nenabízí žádné ospravedlnění pro stávající genderovou nerovnost. Kniha vyniká svěžím a podnětným přístupem k tématu a je protkána de Waalovými osobními zkušenostmi – dětství v nizozemské rodině se šesti chlapci, manželství s Francouzkou s odlišným přístupem k genderovým rolím a desetiletí akademických válek o zastaralé vědecké teorie, které jen pomalu mizí z veřejného diskurzu. S humorem, soucitem a srozumitelně se de Waal pokouší rozšířit diskusi o genderu. Nevynechává ani sexuální orientaci, genderovou identitu a ukazuje, že ani ve světě primátů se všichni nevejdou do tradičních genderových binárních škatulek. Tato kniha rozdíly nepopírá, naopak přináší důkazy, že ve společnosti je místo pro každého. Nizozemský etolog a primatolog Frans de Waal (1948-2024) byl v roce 2007 časopisem Time zařazen mezi stovku nejvlivnějších lidí dneška. Už čtyři dekády stojí v popředí vědeckého výzkumu zvířat. Jeho předchozí kniha Mámino poslední objetí (vydal Práh, 2020) získala ocenění PEN/E. O. Wilson Literary Science Writing Award 2020 a stala se vítězným titulem Amazon Best Books of 2019 v kategorii Věda.

One of the world''s foremost primatologists explores what our two closest relatives in the animal kingdom--the violent, power-hungry chimpanzee and the cooperative, empathetic bonobo--can tell us about the duality of our own human nature. We have long attributed man''s violent, aggressive, competitive nature to his animal ancestry. But what if we are just as given to cooperation, empathy and morality by virtue of our genes? For nearly twenty years, Frans de Waal has worked with both the famously aggressive chimpanzee and the lesser-known egalitarian, erotic, matriarchal bonobo, two species whose DNA is nearly identical to that of humans. In this book, he lets their personalities, relationships, power struggles, and high jinks captivate our hearts and minds. The result is a surprising narrative that explores what their behavior can teach us about the most provocative aspects of human nature.--From publisher description.

Een jonge huisleraar houdt de gemoederen bezig van de familie van zijn pupil.

Qu''est-ce qui distingue votre esprit de celui d''un animal ? Vous vous dites peut-être : la capacité de concevoir des outils, ou la conscience de soi, ou bien l''emprise sur le passé et le futur, pour citer les principaux traits de notre espèce dite dominante. Mais, dans les dernières décennies, ces thèses ont été érodées, ou même carrément réfutées, par une révolution dans l''étude de la cognition animale. Voici des pieuvres qui se servent de coques de noix de coco comme outils ; des éléphants qui classent les humains selon l''âge, le sexe et la langue ; ou Ayumu, jeune chimpanzé mâle de l''université de Kyoto, dont la mémoire fulgurante humilie celle des humains. Sur la base de travaux de recherche effectués avec des corbeaux, des dauphins, des perroquets, des moutons, des guêpes, des chauves-souris, des baleines et, bien sûr, des chimpanzés et des bonobos, Frans de Waal explore l''étendue et la profondeur de l''intelligence animale. Il révèle à quel point nous l''avons sous-estimée et raconte, en témoin direct, comment la science a totalement inversé le béhaviorisme traditionnel. Dans ce livre qui fera date, le célèbre éthologue vous convaincra de réexaminer tout ce que vous croyiez savoir sur l''intelligence animale... et humaine.

Et si les grands singes avaient leur propre culture ? Et si la " culture humaine ", traditionnellement considérée comme à part, avait ses racines dans le monde animal ? Longtemps ce type d''interrogations, jugées indélicates à l''endroit de notre espèce, ont été occultées. Mais depuis quelques décennies, l''étude des sociétés de nos cousins les primates est venue ébranler nos convictions séculaires et arrogantes. Savoureux mélange d''anecdotes, d''études cliniques, de travaux sur le terrain et de spéculations fascinantes, Quand les singes prennent le thé pose la question fondamentale : jusqu''à quel point différons-nous des animaux ? Les grands singes nous tendent désormais un miroir dans lequel ils ne sont plus de simples caricatures des humains, mais des membres à part entière de notre famille, avec un esprit de ressources et une dignité qui leur sont propres.

Os descendentes de um primata que existiu há 5 milhões de anos deram origem ao que hoje são três espécies. Uma estabelece hierarquias sociais com base na força física, é capaz de canibalismo e de se organizar em bandos para aniquilar grupos rivais: são os chimpanzés. A segunda espécie vive em sociedades matriarcais em que sexo é boa parte da comunicação - para repartir alegria, mitigar ira, afugentar medo ou porque deu vontade. Eles já foram conhecidos como chimpanzés-pigmeus, hoje são chamados de bonobos. O terceiro descendente é menos peludo e capaz de façanhas como escrever e ler este livro - um relato científico acessível e divertido. Em capítulos que tratam de poder, sexo, violência e bondade, Frans de Waal mostra o quanto o homem tem em comum com os dois outros primatas. Ao fim da análise, o homem emerge como uma criatura bipolar, que pode ser mais violenta que os chimpanzés e mais gentil que os bonobos. Segundo o autor, a natureza do comportamento humano deve ser levada em conta para entender e nortear nossas sociedades.